7. PROCESELE GÂNDIRII

Gândirea îşi realizează funcţiile prin patru procese: 1) înţelegerea, 2) rezolvarea de probleme, 3) procesele creative (creativitatea) şi 4) luarea deciziilor.

1. Înţelegerea

Constă în surprinderea esenţei şi legităţii unor fenomene, pe baza integrării de informaţii în sistemul celor dobândite anterior. A înţelege înseamnă a conştientiza, a conceptualiza, a integra într-un sistem de referinţă și a desprinde o semnificaţie.

Fazele înţelegerii unui text:

  • Faza I: Lecturarea primară (orientare de ansamblu, idee generală).
  • Faza II: Împărţirea în fragmente şi extragerea semnificaţiilor.
  • Faza III: Desprinderea ideii principale (mesajul autorului).
  • Faza IV: Sistematizarea ideilor într-un plan mintal logic.

Felurile înţelegerii:

  • Profunzime: Profundă vs. Superficială.
  • Viteză: Promptă (rapidă) vs. Lentă (fenomenul “girafă”).
  • Plenitudine: Completă vs. Parţială.
  • Adecvanţă: Adecvată (corectă) vs. Neadecvată (greşită).

2. Rezolvarea de probleme

Procesul de depăşire a unui obstacol cognitiv prin transformarea necunoscutului în cunoscut, combinând datele experienţelor anterioare în funcţie de cerinţe.

  • Problema: Dificultate ce implică o necunoscută pentru care răspunsul nu se află în memorie.
  • Situaţia problematizată: Conflict cognitiv („nu ştiu” vs „ştiu”), o „lacună deschisă” (Wertheimer) ce generează tensiuni psihice.
  • Problematizarea: Actul de a vedea și formula o problemă. Sesizarea ei (problem finding) este esențială în cercetare.

Clasificarea problemelor:

  • Bine definite: Cunoaştem operatorii, regulile și stările (ex: matematica).
  • Slab definite: Elementele nu sunt evidente (ex: consolarea unui prieten). Trebuie transformate în bine definite pentru a fi rezolvabile.

Strategiile de rezolvare a problemelor

Alegerea strategiei răspunde la întrebarea: care e calea de a ajunge la soluţie? Strategia este principiul sau ideea generală care indică direcţia de acţiune în "navigarea" spre situația finală.

A. După vectorul/direcţia actului rezolutiv:

  • Strategii prospective: Mişcarea în spaţiul problemei de la Situația Inițială (Si) spre Situația Finală (Sf). Ex: Turnul din Hanoi, rădăcina pătrată.
  • Strategii retrospective: Mişcarea de la Sf spre Si. Ex: Problemele geometrice unde se pornește de la ceea ce trebuie demonstrat.

B. După certitudinea soluţiei:

1. Strategii algoritmice:

Se bazează pe algoritmi (proceduri standardizate). Algoritmul garantează obţinerea soluţiei corecte într-un număr finit de paşi prin prescripţii precise şi reguli exacte. Produce neapărat răspunsul la problemă.

2. Strategii euristice:

Folosite când algoritmizarea e imposibilă sau prea costisitoare (timp/energie). Nu garantează soluţia, dar limitează căutările şi face procesul mai transparent. Sunt reguli cu caracter general care fac obţinerea soluţiei posibilă, evitând "orbecăiala" prin spaţiul problemei.

3. Procesele creative & 4. Luarea deciziilor

Creativitatea: Rezolvarea problemelor prin obţinerea unui produs nou, original şi util social, recunoscut de experţi.

Decizia: Deliberarea alternativelor de conduită ("ce pot face?"), evaluarea lor şi alegerea opţiunii celei mai potrivite.

🎮 Provocarea Gândirii

Aplică procesele și strategiile învățate pentru a găsi soluția!

Scenariu

...

← Lecția 6